Parcuri goale şi alei fără copii care aleargă zgomotoşi. O zi tipic,,belgiană ” cu soarele ascuns după norii care dintr-o clipă într-alta se scutură şi primeşti un duş nedorit.
O zi tristă . Pandemia încă ne conduce viața de zi cu zi. Altă dată parcul era plin de oameni de toate culorile şi etniile.Nu puteai să-ți faci o poză la Atomium (punctul forte al turismului din Regatul Belgiei) fără să,,prinzi ” încă câțiva cu tine.
Acum, parcă şi parcul e trist şi copacii şi păsările…..
M-am simțit azi ca într-o poezie a lui Bacovia.
necenzuratblog.wordpress.com 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.