Mi-am inceput saptamana si sfanta zi de luni cu mare bucurie, speranta si pofta de lucru.
Dar si cu dezamagire, frustrare , neputinta si tristete. Si as putea continua.
Totul s-a naruit dupa ce mi-am deschis telefonul si am citit mesaje,postari, commenturi ,etc.Era un articol postat ,despre o femeie care plecata fiind in strainatate, s-a intors acasa (definitiv ,spune ea) si ca urmare a nemultumirilor acumulate , facea tarisoara noastra draga ,cu ou si otet.
Si de aici au pornit avalansa de commenturi pro si contra, postari cu mesaje de incurajare, empatie si sustinere, iar pe de alta parte cele care iti lasa un gust amar, cu expresii pe care poti sa le intalnesti eventual in filme de adulti. Cu un limbaj care depaseste orice umbra de bun simt si iti intoarce stomacul pe dos.
Am citit , m-am crucit , m-am intrebat :oare chiar suntem batuti in cap? Ce ma frapat de la bun inceput la postare, este gandirea puerila cu care a fost binecuvantata aceasta femeie, cu o inconstienta brutala de a vedea lucrurile, dar totodata cu o exprimare curata si la subiect, de ai fi zis ca e jurnalist . Femeia (zice-se) se numeste Eugenia Predoaica. Si in articol indemna romanii plecati in strainatate sa nu se intoarca in tara?!
Acuma as vrea sa va spun opinia romanului plecat in strainatate (a mea personala) despre cum stau lucrurile.
Odata ce s-au intors in tara, definitiv sau in concediu, romanii plecati afara, asteapta ca toata lumea sa le cada la picioare, si sa le aduca osanale. Sa sara si sa le rezolve pasurile cat ai zice ,,peste” . La un moment dat nici nu mai stim sa vorbim limba materna . Pe bune. Mergi in Italia 3 luni sau in Spania pe timpul campaniei si cand te intorci acasa, pe bune, nu mai stii sa vorbesti romaneste.
Acuma, vorbind serios, ai asteptari mult prea mari. Iar visurile in care iti faceai tot feluri de calcule , s-au naruit intr-o secunda. Venind din UE ,unde ai avut asigurare medicala care iti acoperea toate tratamentele sau operatiile chirurgicale pe care ai fi fost nevoit sa le faci si avand un loc de munca sigur , care iti aducea un venit rezonabil ( iar daca cumva nu aveai de lucru, statul iti platea somaj sau ajutor social) te trezesti ca in Romania toate acestea sunt …….rare iar unele chiar inexistente . Si atunci cazi in ceea ce se numeste :sindromul romanului plecat in strainatate.
Ei , dar o sa spuneti ca pe aici sunt cainii cu colaci in coada. Din pacate lucrurile nu sunt chiar roz . Intalnesti tot felul de romani in strainatate:
1)-Romanul cinstit care munceste pentru bani putini si nu uita sa trimita in fiecare luna bani familiei contribuind si el la economia Romaniei.
2) Romanul laudaros: cand merge in tara cu masina de 50.000 de euro, dar traieste de pe o zi pe alta din imprumuturi iar in realitate doarme pe unde o apuca si nu trimite un cent familiei.
3) Romanul mare patron in strainatate: te aduce in UE, te baga intr-o chirie cu alti 10 concetateni, iar dupa 3 luni inca mai astepti sa te plateasca. Daca il suni , numarul nici nu mai exista.
4) Romanul-Iuda. Da , ati citit bine. Este o persoana pupincurista , dispusa la orice pentru un banut, chiar sa-si ,,toarne” fratii de suferinta la seful cel mare.
5) Romanul intepat: care nu -i ajungi nici cu o prajina la varful nasului.
6) Romanul care isi reaneaga tara si nu -si invata copiii limba stramoseasca, iar cand te aude vorbind romaneste intr-un magazin, intoarce capul intr-o parte.
7) Romanul fotbalist: joaca la doua echipe in acelasi timp. In tara are familie iar in strainatate e la moda sa ai amant (sau amanta, dupa necesitatile fiecaruia).
Va spuneam la inceputul articolului ca azi dimineata am simtit dezamagire, frustrare, neputinta si tristete.
DEZAMAGIRE ?- ca tara noastra este condusa de LASI!!! PENALI si HOTI!!!
FRUSTRARE?- ca nu am puterea de a schimba ceva ca sa nu mai fim nevoiti sa stam pribegi prin lume.
NEPUTINTA?-in fata viitorului.
TRISTETE?- ca desconsideram tara care ne-a crescut si o facem, noi, nu strainii, sa fie de ocara. Daca noi romanii nu ne pastram tara, traditiile si mostenirea lasata de strabuni, atunci riscam sa disparem ca natiune. O tara care nu-si apara valorile si nu este in stare sa le pastreze, este o tara fantoma.
O sa inchei cu o vorba pe care mi-o spune mama:,, Dorinuca, in tara asta e Raiul pe pamant. Pe vremea regelui mancam malai , acuma este foarte bine. Aveti grija de tara , sa nu ne-o fure nimeni.”
NOI SUNTEM ROMANI: avem obligatia sa nu uitam asta!!!
necenzuratblog.wordpress.com 